Cautam mai devreme un anume imeil important. Nu l-am gasit, dar am gasit altul, din 9 martie 2000. L-am recitit cu atentie si placere si mi-am reamintit aproape TOTUL, caci asa era, suta-n-mie! He,he, problemele erau aceleasi ca si acum, atît în capu meu cît si în lumea larga...
Nu mai tin însa minte ce bausem cu ocazia inspiratei compozitii pe care o reproduc în cele ce urmeaza:
Cand ploua acoperisurile pline de gauri sunt ineficiente. Unii s-ar putea ineca din cauza asta, dar ar trebui sa fie persoane foarte sarace care sa nu isi permita sa isi repare acoperisurile. Ma ingrijoreaza foarte tare soarta amaratilor din Mozambic care dorm la ora asta prin copacii, speriati de uragane, daca nu cumva au murit deja. De asemenea, maimutzele care misunau prin flora si fauna tzarii lovite de calamitatzi au decedat si au murit cu toate. Cu alte cuvinte ele s-au inbolnavit de deces.
Criza sentimentala din anii '40 care a lovit Statele Unite a lovit indubitabil Statele Unite. Si Texasul. Un om de origine sanatoasa, tzaran carevasazica, a vibrat in Re major. Intrand in rezonantza cu coarda sensibila a Politziei de Frontiera a fost lovit de o permisie care stationa nesemnalizata pe marginea shanalului navigabil. Cineva -persoana importanta- este adverb. Sau alta parte de vorbire, gandire, simtzire. Altcineva, profitand de situatzia lui, i-a luat locu' de veci impreuna cu nevasta ingropata sub ruinele ruinate de timp. Incontestabil, fara sa plateasca groapa care era plina de plastic. Plasticul este din material facut.
Trei luni mai tarziu puishorii au vazut lumina zilei. Altzii, care acum trei luni erau mai mici, acum au crescut. Din nefericire, a intervenit iarasi Cineva (zis adverb) care i-a vandut. Pu-Pu-Pu !!! Stiga pupaza belicoasa....Si astfel a trebuit sa faca altzii.
Dar nimic, nimic nu se compara cu ce-a fost! Nu mai se stie exact ce a fost, dar bine a zis cine a zis ca nimic nu se compara, totul se conserva (Aristocrate).
Painile mucegaiau in timpul asta, chibritele se ardeau, scrumierele se umpleau si mare paguba era la curtea boierului. Insa dar el, (nu boieru' ) de patru (4) ori a crescut puishorii. Ceea ce inseamna ceva, dar nu se stie ce pentru ca traducatorul era ocupat.Boierul, cu buricu' dezvelit, era o metafora care hiperboliza mirobolanta expresie vizuala a celei ce inseamna cam tot timpul.
Dar oricum, nu mai conteaza caci e prea tarziu.
Asa sa-i ramana numele!
Caci asa credem noi despre starea vremurilor.
Semnat:Dr.doc.ing. academician A. A. &
Adj. subst.adv.neh.com. A.N.
Are cineva ceva de comentat? Astept un raspuns iremediabil.
Nu mai tin însa minte ce bausem cu ocazia inspiratei compozitii pe care o reproduc în cele ce urmeaza:
Cand ploua acoperisurile pline de gauri sunt ineficiente. Unii s-ar putea ineca din cauza asta, dar ar trebui sa fie persoane foarte sarace care sa nu isi permita sa isi repare acoperisurile. Ma ingrijoreaza foarte tare soarta amaratilor din Mozambic care dorm la ora asta prin copacii, speriati de uragane, daca nu cumva au murit deja. De asemenea, maimutzele care misunau prin flora si fauna tzarii lovite de calamitatzi au decedat si au murit cu toate. Cu alte cuvinte ele s-au inbolnavit de deces.
Criza sentimentala din anii '40 care a lovit Statele Unite a lovit indubitabil Statele Unite. Si Texasul. Un om de origine sanatoasa, tzaran carevasazica, a vibrat in Re major. Intrand in rezonantza cu coarda sensibila a Politziei de Frontiera a fost lovit de o permisie care stationa nesemnalizata pe marginea shanalului navigabil. Cineva -persoana importanta- este adverb. Sau alta parte de vorbire, gandire, simtzire. Altcineva, profitand de situatzia lui, i-a luat locu' de veci impreuna cu nevasta ingropata sub ruinele ruinate de timp. Incontestabil, fara sa plateasca groapa care era plina de plastic. Plasticul este din material facut.
Trei luni mai tarziu puishorii au vazut lumina zilei. Altzii, care acum trei luni erau mai mici, acum au crescut. Din nefericire, a intervenit iarasi Cineva (zis adverb) care i-a vandut. Pu-Pu-Pu !!! Stiga pupaza belicoasa....Si astfel a trebuit sa faca altzii.
Dar nimic, nimic nu se compara cu ce-a fost! Nu mai se stie exact ce a fost, dar bine a zis cine a zis ca nimic nu se compara, totul se conserva (Aristocrate).
Painile mucegaiau in timpul asta, chibritele se ardeau, scrumierele se umpleau si mare paguba era la curtea boierului. Insa dar el, (nu boieru' ) de patru (4) ori a crescut puishorii. Ceea ce inseamna ceva, dar nu se stie ce pentru ca traducatorul era ocupat.Boierul, cu buricu' dezvelit, era o metafora care hiperboliza mirobolanta expresie vizuala a celei ce inseamna cam tot timpul.
Dar oricum, nu mai conteaza caci e prea tarziu.
Asa sa-i ramana numele!
Caci asa credem noi despre starea vremurilor.
Semnat:Dr.doc.ing. academician A. A. &
Adj. subst.adv.neh.com. A.N.
Are cineva ceva de comentat? Astept un raspuns iremediabil.
Am citit de vreo 5 ori şi mi-am dat seama că ar trebui să beau ceva ca să înţeleg mai bine ce a vrut autorul, nehotărât - comun, să zică.
RăspundețiȘtergereŞi probabil o să revin după, cu un răspuns iremediabil precum se cere.
:-)) Mihaela, te aştept cu răspunsul, poate că aşa o să înţeleg şi eu ce a vrut să spună autorul. Primisem un răspuns la întrebare, îl postez şi pe ăla, poate se clarifică neclarificatul...
RăspundețiȘtergereŢăranul texan era un mare admirator al lui Mozart. Nu fiul, tatăl Leopold. Aşa a ajuns să vibreze din nou în Re major (concertul de trompetă) când s-a uitat la ceasul cu cuc atârnat de copac. Zece ani şi una sută douăzeci şi patru (4) de zile a numărat cucul. Şi ţăranul după el. Ţăranul, care între timp a devenit boier, nu şi-a pierdut vechiul obicei de a mesteca tutun şi a-l scuipa în pragul uşii ceasului cu cuc de fiecare dată când păsăroiul îi urla timpul...
RăspundețiȘtergereDar cine s-ar fi gândit atunci că Rashela, ooooh da! Ra-she-laaaa! va rămâne la fel de frumoasă şi peste ani? Mai zbârcită, mai păroasă şi mai grasă. Dar frumoasă! Acum avea afacerea ei la magazinul de vise, iar traducătorul – cel care s-a oferit să-i repare găurile din acoperişul prin care ploua în verile mozambice – încă mai umbla bezmetic după fustele ei. Dar ţăranul-boier se mulţumea să se scarpine în ... ceafă şi să scuipe tutun. Îşi aduse aminte subit de Lola. Lola, maimuţa, pe care o învăţase să scuipe tutun în ceafa cucului din ceas. Începu s-o strige. Dar ia lola de unde nu-i! O găsi într-un târziu la Cârciumă, atârnată de gâtul lui Clapton care o întărâta spunându-i Leila...
Salutări Dr.doc.ing. academician A. A. &
Adj. subst.adv.neh.com. A.N.
Tov.Com.Irem. Madalin D.
Cu stimă
Subst. hot. M.
:-))) Uitasem să mai trec peaicişa, să descopăr minunata surpriză a identificării tale fizice cu starea psihedelică. Fato, ce să mai aşa şi pe dincolo, eşti fix pe felie!
RăspundețiȘtergereTe-ai lăsat dusă ca toţi duşii pe firul fără sfîrşit a geometriei noneuclidiene grăită ţărăneşte. ”Be one with the watter” ţi-ai spus, şi ai reuşit să te laşi pătrunsă, pătrunzînd astfel tainele înţelegerii noneuclidiene.
Şi cînd spun da, da, nu mă refer la dadaism ci doar mă bucur pentru tine şi îţi spun ”Bine ai venit” E subînţeles că nici nu apuc să deschid gura iar tu eşti deja de mult venită, astfel, fără durere urarea mea este de mult perimată.
Ca una de-a nostră să fi, căci una de-a noastră ai fost şi te prezinţi că poţi cum poţi tot de-a noastră.
Să fi primită, maică!